EU este/sunt cea mai mare problema a mea !

Deschizi incet ochii si la numai cativa centimetrii de tine vezi parul ei imprastiat si linistit pe perna . Iti indrepti privirea in jos . Jumatate din spatele ei e dezlipit de tine formand un V pe care ai vrea sa-l stergi , dar e mult prea liniste . Astepti sa se intample ceva . Ai vrea ca ea sa se intoarca spre tine , sa-si lipeasca tampla de pieptul tau facand astfel sa dispara prapastia de V nascuta peste noapte intre voi . Dar ea acum viseaza , nu stie ce are in spate . Nu , n-o s-o trezesti . E placut sa o simti macar jumatate lipita de tine .

Si stai .

Nu e nimic mai trist ca atunci cand ploua miercurea .

Polaia de miercuri  e foarte rece , de o consistenta gelatinoasa care face sa-ti fie scarba . Umezeala iti inunda sufletul anemic , degeaba iti incrucisezi bratele la piept incercand sa te protejezi . Nimic nu te poate salva de ploaia de miercuri . Incerci sa te ascunzi intr-o camera inchisa , dar ii vezi ranjetul malefic cum se scurge balos pe geam peste tine .

Teama pe care odata o simteai atat de intens s-a transformat in acceptare , nu mai exista tresariri , entuziasm , priviri surprinse …

Vocile s-au adaptat , soaptele sunt singurul lucru pe care il mai auzi . Nu mai exista zgomot , tipete , totul e  sub apasarea ploii de miercuri . Orice se intampla incet . Oamenii sunt acoperiti de un calm scarbos care nu te mai deranjeaza , este aceeasi aceptare care  iti face capul sa se plece .  Cu ocazia asta iti vezi palmele grele , moarte , fara rost …

 Incerci sa-ti amintesti ceva , dar singura amintire este cea a ploii de miercurea trecuta . Renunti si parca incepi chiar sa te scurgi in mii de balti murdare la fel ca ploaia asta de miercuri . E mult prea greu sa suporti pe tine atatea parti din atatea suflete topite si ele de raceala ploii de miercuri .

Nu-ti place ideea de a fi impartit in picaturi , dar ar putea fi interesant sa chinui si tu alte suflete , la fel cum al tau e chinuit acum de milioane de picaturi .  Brusc realizezi dimensiunea imensa a tot ce inseamna ploaia de miercuri , sute de mii de suflete descompuse . Oare cate au disparut de langa tine fara iti dai seama ? Poate daca ar fi putut striga … le-ai fi auzit … poate …

 Ce e ciudat e ca hainele iti raman intacte . Sa fie asta o dovada ca ar fi mai rezistente decat tine ?!

 Zambesti timid … esti zdrente sub haine . 

Nici nu stiu cu ce sa incep … N-am mai dat de mult p-aici , nu stiu daca din lipsa de timp sau pt ca nu am mai gasit cuvinte , poate o fii de vina haosul in care ma scald zi de zi sau poate agitatia din mine si din afara mea , habar n-am …

Acum scriu pentru ca in timp ce citeam pe blogul Adinei m-am trezit chemandu-ma in lumea mea si parca mi s-a facut dor …

Eu astazi …

Toata saptamana asta am avut o stare de … culoare maro , dar azi parca mai rau decat in restul saptamanii. Cred ca am si un motiv , sa va povestesc …

In incercarea noastra ( a Viromului ) de a importa forta de munca , seful meu a plecat in Vietnam pentru o saptamana. In  timpul asta si-a redirectionat apelurile catre numarul meu. La inceput a fost ciudat ( sambata m-a trezit in telefon de la mama lui ) , apoi a fost amuzant ( ma sunau prietene de familie care se blocau cand realizau ca raspunde o femeie la telefon si nu e sotia lui ) , a urmat sa fie stresant ( m-au sunat cativa directori de companii ) si s-a incheiat prin a fi enervant ( azi de dimineatza m-am trezit la ora 05:40 , m-a sunat un vietnamez – bineinteles ca nu i-am retinut numele , care vroia sa-si ia la revedere de la Dl. Radu  intr-o engleza mai proasta ca a mea) . Din fericire in seara asta se intoarce sefu’ in tara , partea proasta e ca o sa plece din nou , iar povestea se va repeta ! .

Weekendul care a trecut mi l-am petrecut cu 3dintre prietenii mei. A fost frumos , placut , amuzant …a fost foarte bine ! Sambata de dimineata in timp ce ne savuram cafeaua ma uitam la noi , eram atat de frumosi , de binedispusi , de haiosi , de multumiti … M-am bucurat de toate astea atunci , ma bucur si acum si probabil intr-o zi o sa-mi aduc aminte cu nostalgie de momentele astea.Nu am foarte multi prieteni dar nu ma plang din cauza asta pentru ca sunt putini da buni;).

O sa vi-i prezit si voua :

Gabriel si Alina 

-  adica verisoara mea si sotul ei – fam Cristescu , cu alte cuvinte 

- pe mine sunt ,, Cristescu ”, ”Gabriel ”, ”Domnul Cristescu ” sau ,, Alina” , ,,Zuza” , ,, Vara’mea” , ,, Cristeasca” , ,, Mandruta”

- sunt un fel de parinti adoptivi care imi poarta de grija , si asta pentru ca ma cunosc suficient de bine incat sa stie ca pot face multe tampenii . Sunt grijuli , atenti si ma rasfata de cate ori au ocazia. Pentru ei sunt copilul pe care nu il au …inca ! Ei sunt cei care imi dau sfaturi ca niste oameni maturi si responsabili ce sunt !
             

Andrei si Adina

- adica verisorul meu si viitoarea lui sotie – viitoarea Fam. Cavescu

- pt mine sunt : ,, Var’miu ” , ,, Andreiu” si ,, Adina” , ,, Bruhha” , ,, Mandruta”

- daca Dl. Cristescu si Vara’mea sunt parintii adoptivi , Andreiu si Adina sunt fratele/ sora  mai mare .

Robert si Gabriela

- colegii mei de apartament

- pentru mine sunt : ,, Robert” ,, RobertE” si ,, Gabriela” , ,, Mandruta”  ,, Ar trebui sa ne luam…”

- desi pe Gabriela o stiu de mai putin timp – in comparatie cu ceilalti , ea este cea care ma suporta in fiecare zi ! Are suficienta rabdare sa ma asculte ori de cate ori simt nevoia sa vorbesc , iar asta se intampla aproape in fiecare zi . Ma dadaceste , ma cearta  si ma ia in brate cand sunt trista.

Alex

-  cel mai bun prieten al meu

- pt mine e ,, Fratie”

- el imi suporta cel mai bine toanele , nervii , frustrarile si bocetele.

Alina

- cea mai buna prietena a mea

- pt mine : ,, Alinuta” , ,, Mandruta”

- este dulce si darguta . Are puterea asta de a ma linisti , de a ma calma .Nu ne intalnim  foarte des dar de fiecare data e o placere sa ne povestim sa ne sfatuim reciproc .

Tin sa le multumesc pentru nu putinele momente cand intr-un fel sau altul au fost acolo! Ei sunt cei ale caror pareri conteaza pentru mine , ei sunt cei care ma ridica atunci cand cad , ma fac sa zambesc atunci cand sunt trista si ma accepta si ma iubesc asa cum sunt! Pentru toate astea … Ma inclin !

Am primit azi o melodie cu mentiunea : ,,it’s very you … ” . E dragut sa afli astfel parerea celor din jur despre tine ! Multumesc draga mea ,, ar trebui sa ne luam”.

Iata melodia :

O sa va povestesc ce am facut weekendul trecut , nu cel care d-abia a trecut , cel dinaintea lui .

Am plecat grabita si un pic agitata de la birou … la fel ca dupa fiecare sedinta ! Trebuia sa ma intalnesc cu Andrei si Adina … ne-am intalnit la Unirii . Ei se hotarasera brusc sa plece spre Tecuci , desemenea bursc s-au hotarat sa ma ia si pe mine , iar eu tot brusc am zis : OK ! , desi tinuta mea office nu se prea potrivea deloc cu un weekend departe de bucuresti fara pic de bagaj la mine .

Am ajuns pe la 12:00 in Tecuci , unde era groaznic de liniste ! Bineinteles ca ne-am bagat la somn pe la vreo 2 , si desi de obicei am o problema cu dormitul in alt pat decat al meu – in sensul in care adorm foarte greu sau deloc , de data asta , din cauza oboselii acumulate de la servici si de pe drum am adormit foarte repede . Sambata ne-am plimbat un pic prin oras , duminica am vizitat unchi si matusi pentru a imparti invitatiile de nunta. Pe la 5 dupa amiaza am plecat spre Bucuresti . Desi ma asteptam sa fie o calatorie monotona , nu a fost deloc asa , iar asta din cauza pasagerilor din portbagaj , mai precis 4 gaini …vii !!! Da , inainte sa plecam mama Adinei a insistat sa luam spre Bucuresti o vecina care avea treaba la Capitala , iar bagajul femeii era format din cele 4 gaini.Faptul ca a trebuit sa ducem toate bagajele din spate in masina  , ca sa facem loc pentru cutia cu datatoarele de oua ,  nu ne-a deranjat foarte tare , ceea ce ne-a deranjat a fost mirosul care venea din spate … ca de , gainile , sperioase cum sunt , probabil au facut pe ele de frica !!! GROAZNIC!!! … si pentru ca am fi scapat prea usor daca ar fi fost doar atat , uneia dintre gaini i s-a facut rau si femeia a luat-o in masina !!! Din pacate , gainii nu-i trecuse fobia de masina , pentru ca mirosul era din ce in ce mai puternic ! In ciuda eforturilor femeii , gaina a decedat indata ce am intrat in Bucuresti ! Prost moment si-a ales pentru ca tanti s-a gandit sa o arunce pe geam ( ajunsesem deja pe la obor ) , dar nu , n-a apucat sa o arunce pt ca am intervenit la timp ! huuh ! Intr-un final am ajuns la Unirii de unde femeia si cele 3 gaini au luat-o pe alt drum !

Povestea cu gainile s-a incheiat cu vorbele lu’ var’miu : ,, Am auzit multe bancuri cu moldoveni , dar nu credeam ca am sa ajung sa traiesc unul”.

Stiu , suna rautacios dar nu a asta mi-a fost intentia si desi poate vi se pare putin probabil noi chiar ne-am amuzat pe tot parcursul drumului ascunzandu-ne zambetele pe sub servetelele parfumate care mai filtrau mirosul !

Cu toate astea mie mi-a placut la Tecuci si cred ca in proportie de 80% moldovenii sunt ok !

In seara asta am primit in mod oficial invitatia care zice asa : ,, Doua vieti devin una , doua jumatati devin un intreg , doi prieteni devin sot si sotie … Da! este cuvantul pe care noi , Andrei si Adriana , il vom rosti intr-o frumoasa zi de toamna”

,, Devin sot si sotie” doua persoane foarte dragi mie pentru care am suficiente cuvinte de ,, multumesc ” pentru diferitele momente cand , intr-un fel sau altul , au fost acolo …  ! Le doresc din tot sufletul sa fie fericiti si sanatosi ! D-abia astept nunta , dar la fel de tare astept petrecerea burlacitelor !