Arhiva pentrumartie 22, 2008

Iertarile – Adrian Paunescu

Tu sa ma ierti de tot ce mi se-ntampla,
Ca ochii mei sunt cand senini, cand verzi,
Ca port ninsori sau port noroi pe tampla,
Ai sa ma ierti, altfel ai sa ma pierzi.
Vad lumea prin lunete maritoare
si vad gradini cu arme mari de foc,
Sub mana mea deja planeta moare
si in urechi am continentul rock.
Ai sa ma ierti ca sunt labilitate
Ca trec peste extreme fulgerand,
Ai sa ma ierti preablanda mea de toate,
Eu sunt nemuritorul tau de rand.
Ai sa ma ierti ca nu pot fara tine
si daca n-ai sa poti si n-ai sa poti
Mie pierzandu-te-mi va fi mai bine
Eu tristul cel mai liber dintre toti.
si cum se-ntampla moartea sa le spele
Pe toate-nobilandu-le fictiv,
Ai sa te-apleci deasupra mortii mele
si tot ai sa ma ierti definitiv.
Ai sa ma ierti in fiecare noapte
si-am sa te mint in fiecare zi
si cat putea-va sufletul sa rabde
Cu cat iti voi gresi te voi iubi.